La un moment dat, Bucureștii aveau mai multe cârciumi, birturi, zahanale, bodegi, restaurante și grădini cu grătare decât străzi! Dacă, pe la 1860, erau activi în capitală, 41 de „restauratori” (proprietari de restaurante), 95 de cafegii şi 1.403 de cârciumari, deci un număr total de 1.539 negustori cu atribuţiile „alimentaţiei publice”, o numărătoare din 1943 zice că orașul avea nici mai mult, nici mai puțin de 687 restaurante (localuri [ ... ]
Preluând din mers excentricitățile unui high life de aiurea, se putea ajunge la nebunia risipitoare a unui superb și aberant personaj, precum acel logofăt Constantin Dudescu, care și-a permis să-l plimbe vara cu sania, pe însuși Napoleon Bonaparte, dar – pentru că lipsea zăpada trebuincioasă unei atari alunecări spre legendă - pe un drum, din preajma Palatului de la Versailles, acoperit cu zahăr de către cei 25 de arnăuți care-l însoțeau în voiajul său pe excentricu [ ... ]
Pe la 1880, Matache tranșa porcii pe butucii din fața măcelariei sale pentru a demonstra trecătorilor că folosește numai carne proaspătă pentru preparatele sale. Iată cum putem reînvia astăzi aromele și obiceiurile culinare de demult, pornind de la trecerea în revistă a inventarului de bucătărie și ajungând la recompunerea în farfurie a deliciilor din trecut, utilizând numai ingredientele de azi!
Colecția BUCĂTĂRESCU: „Trăiesc ca să mănânc!” (12 t [ ... ]
Orașul a fost gazda multor întâmplări incredibile! Perla de culoare Josephine Baker este adusă, în 1928, pe malul Dâmboviţei de impresarul ei, celebrul actor Constantin Tănase, și plimbată prin oraș într-o trăsurică trasă de un struţ! Onorariul ei pentru fiecare spectacol la Teatrul „Cărăbuș” va fi unul colosal – 100.000 lei!
Cu un secol înainte, beizadeaua lui Vodă Caragea își încheia nopţile de zaiafet cu plimbări la lumina lun [ ... ]
La 15 ani, Maria Tănase, oacheșa brunetă din mahalaua Cărămidari, venită la preselecție cu o rochie croită de sora ei, era refuzată în semifinalele concursului național de frumusețe, pentru că juriul a constatat că avea picioarele cam groase. De ciudă, s-a apucat, într-un final, de cântat, la Teatrul Cărăbuș al lui Constantin Tănase…
Iar frumoasa Tita, fiica lui Cristescu „Plăpumarul”, primul secretar general al Partidului Comunist Român, în 1926 [ ... ]
Colecția Coronavirus 2020 (vol. V)
O sumedenie de remedii din vechime, ale căror efecte benefice – consfințite de înțelepciunea populară, dar și certificate de știința modernă – revin în actualitate în contextul pandemiei, merită să fie trecute în revistă ca posibile terapii complementare și, mai ales, ca mijloace de prevenire a suferințelor produse de viruși.
Farmacia homeopată a Naturii, împreună cu felurite metode și soluții folosite de bunicii noșt [ ... ]
Una dintre cele două mari Sărbători Creștine prăznuite de români ne aduce dintotdeauna pe mese o abundență de specialități. Totuși, același drob, același cozonac, aceeași pască, același stufat de miel, aceleași costițe la cuptor sau pe grătar, aceleași ouă roșii?!? Am găsit soluțiile pentru a aduce ceva nou fără a pierde nimic din semnificațiile spirituale ale acestor rețete de suflet.
Bucătărescu vă recomandă, pe lângă reperele binecunoscute, obligatorii pentru tradiția culin [ ... ]
Cele mai bune rețete de post – dar nu numai! și de frupt! – sunt cele gătite de măicuțe și călugări, monahii având o înzestrare anume pentru gastronomie, pe care o practică folosind ingrediente de demult, asupra cărora se pogoară Harul.
Este incredibil ce varietate de rețete și ce bogăție de gusturi presupune „austera” bucătărie monahală, secretul acesteia constând în folosirea ingenioasă a legumelor și ciupercilor, potopite de o mulțime de miresm [ ... ]
Flori de dovlecel umplute cu brânză și somon, pizza de casă cu sardine și cepe caramelizate, cârnăciori de raci, langustine cu ciocolată, cremă de șprot afumat cu brânză albastră, salată cu creveți, midii, calamar și dressing de iaurt cu busuioc, ton cu piureu de broccoli, crostini cu sardine și pesto de spanac – 124 de rețete apetisante!
Dar cum îmblânzim în tigaie, în steamer sau la cuptor caracatițele, calamarii, sepiile, langustinele sau creve [ ... ]
Cărbunii s-au încins, iar carnea și cârnații sfârâie ademenitor! Haideti, totuși, să venim și cu ceva nou la masă! Nu e chiar o blasfemie să înfășori bananele verzi în… fâșii străvezii de bacon și să ungi ceafa de porc cu o reducție de vin, dulceață și mirodenii...
După cum, fără a neglija fleicile, mititeii și cârnații tradiționali, merită încercate și altfel de rețete, care combină altfel ingredientele, propunând, adesea asoci [ ... ]
Mai putem face azi „unt de sardele” sau „salata de țâri” precum în cărțile lui Bacalbașa și ale altor corifei ai gastronomiei clasice autohtone? Cartea vă oferă o serie de răspunsuri afirmative deloc surprinzatoare…
Colecția BUCĂTĂRESCU: „Trăiesc ca să mănânc!” (12 titluri)
A mânca nu mai este un lux, ci însăși arta de a trăi frumos, savurând una din marile bucurii ale vieții! Alături de Bucătărescu, ha [ ... ]
Omul a fost programat să mănânce carne. Ne place sau nu s-o recunoaștem, acesta-i adevărul.
Dar, dacă nu vrem sau nu trebuie să mâncăm carne o perioadă, ce rețete putem alege în calitate de foști carnivori? Într-o lume în care dictatura (raw-)vegană tinde să ia o amploare considerabilă, cum putem reuși să conferim meniului nostru aroma „originară” de carne și proteinele fără de care nu putem rezista dinamicii cotidianului? Iată soluțiile, simple dar sa [ ... ]
Ana-Maria Ionescu
Fotografii de Petru Sîngeorzan și Valentin Rozsnyai
Locul unde ne naștem ne marchează întreaga existență și devenim purtătorii acelor ținuturi în fibra și sufletul nostru. Evoluția noastră ulterioară are la bază oamenii, tradițiile, peisajul acelor locuri.
M-am născut la Sighetul Marmației, la confluența între culturi, la poalele Solovanului, înconjurată de apele când iuți, când line, ale Izei, Marei și Tisei.
Primii ani i-am petrec [ ... ]
